Sărăcia trăiește în mintea murdară a oamenilor!

Când eram mică, mergeam cu plăcere la o colegă de clasă care locuia în așa-numita „casă a profesorilor” – o clădire cu mai multe apartamente, construită special pentru profesorii veniți în oraș.

Ne plăcea să sărim pe canapeaua veche, atunci când mama ei nu era acasă. Ne bucuram de praful și de spiralele practic de tot ieșite din ea. La o vârstă deja mai adultă, întorcându-mă în orașul natal, am vizitat-o pe vechea mea prietenă și am rămas îngrozită de atmosfera pe care am văzut-o cu ochii adulți.

În colț stătea aceeași canapea veche și prăfuită, de după care se vedeau câteva cutii și colete. Draperiile de la geamuri nu erau chiar atât de curate și proaspete, oglinda spartă și încleiată cu lipici. M-a șocat nu atât atmosfera mizerabilă, care nu s-a schimbat din copilăria mea, ci murdăria care domnea peste tot. Nu ai nevoie de mulți bani, pentru a spăla tulul, pentru a arunca cutiile inutile și pentru a face puțină curățenie în casă.

Atunci mi-a venit un gând – sărăcia este în capul nostru. Mizeria nu este o manifestare a lipsei totale de bani, murdăria este o manifestare a mentalității corespunzătoare, a viziunii asupra lumii…

Psihologii sunt de părerea că fetele care cresc într-o atmosferă de sărăcie, economie și murdărie constantă, dezvoltă așa-numitul „complex al Cenușăresei”. Le este frică să cheltuiască bani pe ele înseși, considerându-se nedemne de a avea lucruri bune. Aceasta este sărăcia genetică, ea curge prin vene împreună cu sângele, pătrunde în celule, în oase. Ea nu se spală.

Copiii care văd colțurile ponosite și murdare încă din copilărie, cresc în mizerie, se programează pentru sărăcie. Omul care este obișnuit cu un mediu nenorocit și mizerabil se programează pentru a fi un ratat etern.

Ai putea să nu fii de acord cu mine. Poți spune că de multe ori copiii care cresc într-un astfel de mediu tind să scape de el, sărăcia stimulează dorința lor de a se dezvolta și de a câștiga mulți bani. Acest lucru este parțial adevărat. Dar majoritatea sunt frânți de povara copleșitoare a „sărăciei genetice”. 

Unele femei și bărbați care au crescut în condiții similare obțin într-adevăr multe în viață, dar nu știu să țină piept, să-și apere ideile, sentimentele, interesele.

Bogăția este o stare de spirit, a spus un om înțelept. Deci, sărăcia este, de asemenea, o stare de spirit, indiferent de nivelul de venit la vârsta adultă.

Iubește-te și prețuiește-te, indiferent de nivelul veniturilor!