Iată cum în 5 minute să-i dai de înțeles unui om că nu este atât de inteligent pe cât crede!

Bertrand Russel scria: „Una dintre cele mai neplăcute trăsături ale timpului nostru este prostia celor încrezători în ei înșiși și indecizia sau îndoiala celor care au o imaginație și o înțelegere suficient de dezvoltate.”

Odată mi-am comandat un sandwich cu o porție dublă de carne de curcan. Și deodată un tip din spatele meu îmi zice: „Nu ar trebui să mănânci carne.” M-am întors și am strâns din umeri.

„Vorbesc serios, – a zis el, ridicând tonul. – Carnea dăunează sănătății tale.”

„Posibil, – am răspuns eu. – Dar eu iubesc carnea.”

Evident, acesta nu era răspunsul pe care voia el să-l audă. „Un prieten m-a ajutat să trec la dieta vegetariană,” – a spus tânărul. „Doar proștii mănâncă carne. Nu există nimic mai rău decât carnea. Dovezile științifice sunt incontestabile.”

Apoi s-a oprit, s-a apropiat de mine, s-a uitat direct în ochii mei.

„Asta mi-a schimbat viața!” – a fost următoarea lui replică.

„Nu sunt sigur că carnea este atât de dăunătoare… – i-am răspuns eu. – Dar mă bucur că vegetarianismul te-a ajutat. De cât timp zici că nu mai mănânci carne?

„Azi e a doua zi” – a răspuns noul meu prieten.

Mda…

Efectul Dunning – Krueger

Conversația mea cu vegetarianul poate fi numită un exemplu ideal al efectului Dunning-Krueger – un tip de distorsiune cognitivă descrisă de psihologii David Dunning și Justin Krueger. Potrivit lui, oamenilor li se pare că sunt mai inteligenți decât sunt cu adevărat. Combină lipsa de conștientizare de sine cu abilitățile cognitive slabe și iată că deja îți supraestimezi inteligența și competența.

Profesorul de psihologie Dunning al Universității din Michigan afirmă: „Dacă ești incompetent, nu poți ști despre asta. Aptitudinile de care ai nevoie pentru a da un răspuns corect sunt aceleași abilități de care ai nevoie pentru a înțelege care răspuns este corect.”

Pe de altă parte, persoanele cu abilități mai avansate tind să se subestimeze pe ei înșiși și competența proprie, deși presupun că sarcinile pe care le îndeplinesc cu ușurință ar trebui să pară la fel de ușoare pentru oricine altcineva.

Cu toate acestea, nu ar trebui să fiu prea dur cu un bărbat care tocmai a trecut în rândurile vegetarienilor. De fapt, odată și eu am petrecut aproape 20 de minute încercând să-l conving pe un mecanic că motocicleta mea s-a defectat din cauza rigidității anvelopelor. În cele din urmă, s-a dovedit că eu am întors din greșeală regulatorul amortizorului din spate la cea mai joasă poziție. Evaluarea greșită a cunoștințelor mele m-a transformat într-un ignorant nemaivăzut.

Cu siguranță, fiecare dintre noi cunoaște astfel de oameni, care obișnuiesc să facă același lucru. Ei au o anumită poziție și apoi declară și îi învață pe alții, fără a lua în considerare opinia altcuiva. Ei sunt convinși de corectitudinea lor și vor ca toți să o recunoască. Însă, acest comportament nu spune despre om că este inteligent. Aceasta este o trăsătură clasică a ignoranței.

Înțelepciunea și certitudinea sunt incompatibile

Jeff Bezos spune: „Cei mai inteligenți dintre oameni revizuiesc în mod constant înțelegerea problemei, pe care ei cred că au rezolvat-o deja. Ei sunt deschiși pentru un nou punct de vedere, informații noi, idei noi, contradicții și provocări aduse de corectitudinea propriilor convingeri.”

Problema este că înțelepciunea și certitudinea sunt două concepte incompatibile.

-Să fii înțelept înseamnă să înțelegi că, în ciuda profunzimii cunoașterii, încă nu știi prea multe.

-Să fii înțelept înseamnă să încerci să înțelegi ce e mai bine, nu doar să încerci să ai dreptate tot timpul.

-Să fii înțelept înseamnă să înțelegi când greșești și să te retragi cu amabilitate.

Nu-ți fie teamă să greșești. Nu-ți fie teamă să recunoști că nu știi toate răspunsurile. Nu-ți fie teamă să spui „îmi pare” în loc de un „știu” încrezător.

Autoarea Jessica Stillman spune: „Data viitoare când dorești să determini dacă interlocutorul tău este într-adevăr inteligent sau doar pretinde a fi, nu-l întreba dacă are întotdeauna dreptate. Mai bine întreabă-l când ultima dată a fost nevoit să-și schimbe punctul de vedere. Dacă această persoană nu-și poate aminti un asemenea caz, atunci se pare că nu este chiar atât de inteligent precum și-ar dori.”