9 sfaturi pentru a deveni un părinte bun de la psihologi

Să fii părinte este o provocare pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă. Sunt zeci şi sute şi mii de articole despre cum să fii un părinte mai bun şi sute de cărţi de parenting şi puericultură şi cu toate acestea, lucrurile nu devin mai uşoare; copiii sunt la fel de neastâmpăraţi, sunt la fel de sensibili şi la fel de minunaţi ca întotdeauna!

Există diverse articole despre CUM SĂ şi CUM SĂ NU şi CE SĂ şi CE SĂ NU. Sunt atât de multe, încât uneori te simți copleșită și descurajată că nu vei putea deveni într-o zi o mămică perfectă.

Şi nici nu ar trebui să fim perfecţi. Trebuie doar să fim alături de copiii noştri când au nevoie, să ne petrecem timp cu ei şi să ne îngrijim de nevoile lor primare. Desigur, există situaţii când lucrurile devin tensionate atunci când copilul nu ştie să exprime exact ceea ce simte şi noi înţelegem greşit. Dar mai multe sunt situaţiile când noi nu ştim să alegem cuvintele potrivite pentru a dezamorsa o situaţie care nu are de ce să devină tensionată.

1. Nu te enerva.

Părinții nu sunt responsabili de comportamentul copilului lor, însă cu toții vedem în copii oglinda noastră. Atunci când copilul nu se comportă corespunzător, o luăm ca pe un eșec al nostru, ca părinți. Așa apar frustrările, anxietățile și reacționăm ca atare. La părinții calmi și copiii sunt cuminți.

2. Tine-te de cuvânt.

Pentru că a promite și a nu te ține de cuvânt este oarecum similar cu a minți.

3. Nu-ți lovi copilul.

Violența naște violență.

4. Nu-ți minți copilul.

Spunându-i mereu adevărul, ascultând ce are de spus, luând împreună deciziile, el va simți că-i dai credit, că e important pentru tine, și o să-și cultive o încredere în sine imposibil de zdruncinat.

5. Nu șantaja și nu manipula.

Încearcă să eviți „mita” și să nu-i încurajezi un anumit tip de comportament. Oferă-i un premiu dacă se comportă frumos, dar nu-l șantaja și nu-i promite anumite cadouri dacă face unele lucruri.

6. Nu interzice prea multe lucruri.

Mai bine încurajează-l și implică-te în procesul de analizare a lumii pe care micuțul abia urmează să-l descopere.

7. Fii un bun exemplu de urmat.

E inutil să-i povestești copilului despre impactul negativ al fumatului, stând în acest moment cu țigara în dinți. Explicația „Sunt adult și am voie” nu funcționează.

8. Recunoaște-ți greșelile și fii capabil să-ți ceri iertare de la copilul tău.

Când părinţii se scuză, ei le insuflă copiilor un sistem de valori şi credinţa că este în regulă să fii uman, prin urmare, imperfect. Aceste situaţii au rolul de a modela responsabilizarea copilului, de a le transmite că luarea de măsuri după o greşeală şi asumarea responsabilităţii este mai importantă decât greşeala în sine. Mai bine spus „problema nu este dacă ai greşit, ci cum te descurci cu greşeala”.

9. Alintă-ți copilul.

Nu-ți fie frică să-l săruți, să-l îmbrățișezi și să petreci mai mult timp cu micuțul. Copiii au o singură copilărie, nu mai multe, și de aceea este bine să fie lăsat să se joace în voie și să-și facă de cap atâta timp cât nu conștientizează pe deplin seriozitatea lucrurilor.