,,Tot ce știu este că nu știu nimic”: 9 Paradoxuri incredibile care îți vor frământa mintea!

Afirmația lui Socrate ,,Tot ce știu e că nu știu nimic” este un paradox clasic. Prin aceste câteva cuvinte a putut fi sintetizată esența științei, și anume că niciodată nu trebuie să încetezi să îți pui la îndoială cunoștințele.

Tu deja știi, că nimic nu știi? Am adunat încă câteva astfel de formulări paradoxale, care par total absurde.

1.Dacă vei repara o corabie, înlocuind toate părțile din lemn, va fi oare asta aceeași corabie?

Este încă un paradox din Grecia antică. Nava lui Tezeu ridică o întrebare interesantă: un obiect ale cărui componente au fost înlocuite în totalitate, rămâne în esență același obiect? Conform legendelor grecești transmise mai departe de Plutarh: Corabia cu care Tezeu și tineretul Atenei s-au întors din Creta avea 30 de vâsle și a fost păstrată de atenieni până în timpul lui Demetrius Phalereus, înlocuindu-i lemnăria pe măsură ce putrezea, punând în locul ei lemn nou și puternic. Această navă a împărțit opiniile filosofilor în două tabere, una susține că nava a rămas aceeași, iar cealaltă că nu mai este aceeași.

2.Poate Creatorul atotputernic să creeze o piatră, pe care însăși nu o va putea ridica?

În același timp te poți întreba: cum poate să existe Răul, dacă Dumnezeul este atotputernic? Și cum poate exista libertatea voinței, dacă El este atotștiutor?

Acestea sunt doar câteva din paradoxurile care apar, dacă aplici logica la definirea lui Dumnezeu.

3.Cuvântul ,,heterologic” desemnează o entitate care nu se descrie pe sine însăși. Dar cuvântul ,,heterologic” se descrie pe sine însuși?

De exemplu, cuvântul ,,Verb” este un substantiv, nu un verb, sau cuvântul ,,lung” este un cuvânt scurt. Așadar cuvântul ,,heterologic” este un cuvânt heterologic?

Dacă ar fi un cuvânt care nu se descrie pe sine, atunci s-ar descrie pe sine, dar dacă s-ar descrie pe sine, nu ar fi un cuvânt care se descrie pe sine. Acesta se numește paradoxul lui Grelling – Nelson.

4.Pilotul poate fi retras de la zborurile de luptă, dacă este inapt psihologic, însă încercarea lui de a susține acest lucru demonstrează că el este sănătos mintal.

,,Catch – 22” este un roman satiric scris de Joseph Heller despre cel de-al Doilea Război Mondial. Personajul principal Yossarian încearcă să evite continuarea slujbei în calitate de pilot militar, spunând că este nebun. Dar, potrivit unui anumit decret guvernamental, oricine se declară nebun pentru a fi scutit de slujbă, demonstrează astfel contrariul, deoarece o astfel de afirmație arată în mod clar că el este sănătos.

5.Nu există numere naturale neinteresante.

De exemplu, 1 este primul număr natural, diferit de 0 și 2, este cel mai mic număr prim, 2 este cel ma mic număr par, 3 este primul număr impar și așa mai departe. Atunci când dai peste un număr care nu pare să aibă nimic interesant, atunci acel număr este interesant tocmai pentru că nu este interesant. Are sens, nu?

6.Paradoxul zilei de naștere spune că dacă într-o cameră se află 23 de oameni, e foarte posibil ca cel puțin doi dintre ei să aibă aceeași zi de naștere. 

Acesta se bazează pe probabilitate. Așadar, dacă doi oameni se află în aceeași cameră, e o șansă de 364/365 să nu aibă aceeași zi de naștere. Dacă trei oameni se află în aceeași cameră, porbabilitatea să aibă zile de naștere diferite este de 364/365 x 363/365. Continuând astfel, când ajungi la 23 de oameni, probabilitatea scade sub 50%.

7.Dintr-o sferă care poate fi spartă într-un număr infinit de piese, pot fi asamblate alte două sferi de aceeași mărime. 

Paradoxul lui Banarch – Tarski se bazează pe proprietățile contraintuitive ale seturilor infinite și ale figurilor geometrice de rotație. Paradoxul este valabil doar pentru o figură matematică abstractă.

8.Un cartof cu masa de 100 grame 99% constă din apă. Dacă el se usucă în așa mod, încât în el să rămână 98% de apă, cartoful va cântări doar 50 grame. 

Pentru a înțelge paradoxul cartofului trebuie să calculezi cu atenție conținutul uscat al legumei. Dacă cartoful constă 99% din apă, atunci conținutul uscat reprezintă 1% din masa lui. Dacă cartoful cântărește 100 grame, atunci în el se conține 1 gram de substanță uscată. Când în cartoful puțin mai uscat rămâne 98% de apă, 1 gram de substanță uscată devine 2% din masa cartofului. 1 gram face 2% din 50 de grame, așadar aceasta este noua masă a cartofului.

9.Prietenii celor mai mulți oameni au mai mulți prieteni, decât ei înșiși.

Paradoxul prieteniei este foarte bine ilustrat de către rețelele de socializare, unde majoritatea oamenilor au puțini prieteni, dar există o cantitate oarecare de oameni comunicabili, care au foarte mulți prieteni. Persoanele din cel de-al doilea grup sunt adesea observate în mod disproporționat ca prietenii oamenilor din primul grup, și ei ridică cifra medie a ,,prietenilor prietenilor mei”.