Poți fi fericit, chiar dacă ai avut o copilărie grea. Învață să nu te lași marcat de trecut!

Cât de dură trebuie să fie copilăria cuiva ca să știi că el va avea o viață proastă și că cel mai probabil va muri în tinerețe?

Adverse Childhood Experiences Study (ACES) a făcut un studiu recent, pentru a obține răspunsul la această întrebare.

Prin urmare, au fost stabiliți 10 factori severi de risc din copilărie care influențează negativ viitorul omului. Printre acestea se enumeră: divorțul, părintele alcoolic sau dependent de droguri, molestarea sexuală, violența în familie, precum și bolile psihice la un membru din familie.

Potrivit acestui studiu, dacă ai fost supus la patru sau mai mulți dintre acești factori de risc în copilărie, șansele tale de a avea o viață fericită sunt foarte mici, iar cele de a avea o viață proastă destul de mari. Desigur, statistica este doar statistică și șansele rămân a fi doar șanse. Dacă ești norocos poți învinge șansele, însă viitorul tău este în joc. 

Fără să am de ales, eu am un scor ACES de opt puncte. Cu așa punctaj, șansele mele de a deveni cineva în viață și de a avea succes erau aproape nule.

Am avut un tată, care suferea de psihopatie, apoi un tată vitreg, care era abuziv și alcoolic. Mama la fel suferea de alcoolism și a divorțat de două ori. Am văzut cum mama mea era abuzată fizic. Aveam grijă singur de mine deoarece adulții erau pierduți în băutură. Consilierii de sex masculin de la internat m-au abuzat sexual. Am două dizabilități de învățare – tulburare hiperchinetică cu deficit de atenție (ADHD) și dislexie și am fost trimis la internat la vârsta de 10 ani.

Acum am 68 de ani, sunt căsătorit din anul 1988 cu aceeași femeie minunată. Avem 3 copii mari deja, sunt doctor habilitat în medicină, psihiatru pentru copii și adulți specializat în dizabilități de învățare, evident. Sunt autor a 20 de cărți, care s-au vândut în 2 milioane de exemplare în toată lumea. Primesc pacienți în fiecare zi în oficiile mele din Boston și New York și sunt în proces de a îmi extinde centrele pentru a ajuta cât mai mulți oameni.

Înainte să încep a scri memoriul meu ,,Because I Come from a Crazy Family: The Making of a Psychiatrist” (Pentru că provin dintr-o familie nebună: Cum am devenit psihiatru) nu am analizat niciodată cât de neobișnuită a fost viața mea. După toate prin câte am trecut, nu analizam, pur și simplu trăiam.

Niciodată nu m-am gândit la șansele pe care de fapt le învingeam în fiecare zi. Doar atunci când am privit în urmă și am scris despre copilăria mea și am analizat studiile făcute în baza suferințelor trăite de copiii ca și mine, eu am realizat unde am ajuns. Cum s-a întâmplat asta? Cum oare am reușit să înving aceste șanse care erau împotriva mea?

În cartea mea am descris copilăria mea și cum am ales să devin psihiatru, astfel lăsând cititorul să decidă care este răspunsul. Dar acum vreau să îmi spun părerea proprie de ce norocul mi-a zâmbit și am reușit să trăiesc o viață atât de frumoasă, necătând la toate cele întâmplate.

Ceea, ce m-a salvat poate fi rezumat într-un singur cuvânt. Acel cuvânt este dragoste – dragostea sub diferite înfățișări, dragostea din întâmplare, dragostea intenționată, dragostea zburătoare, dragostea scurtă, dragostea îndelungată, dragostea rușinoasă, dragostea frântă care a fost readusă la viață. Oricare fel de dragoste îți poți imagina.

Cât de recunoscător și mulțumit sunt că dragostea este gratuită și infinită!

Autor: Edward (Ned) Hallowell, doctor habilitat în medicină, psihiatru, expert în ADHD.

sursa