Nu am fost niciodată copilul iubit, iar acum, când mama e bolnavă, familia și-a amintit de mine!

Povestea Iuliei:

Am crescut într-o familie numeroasă, m-am născut ultima și nu am fost așteptată. Am doi frați și două surori mai mari ca mine. Mama nu își mai dorea copii, dar atunci am apărut eu. Toată viața am simțit această atitudine din partea lor – că nu trebuia să mă nasc.

Părinții erau mândri de feciorii lor, sportivi, inteligenți, cei mai arătoși din școală. Au absolvit cu brio universitatea, au locuri de muncă prestigioase și pleacă în călătorii de afaceri în străinătate. Soțiile lor sunt frumoase, bine îmbrăcate, au mașinile lor. Copiii lor studiază în școli prestigioase, călătoresc și se odihnesc în străinătate. Mai că nu îi cunosc. Atunci când m-am născut, ei deja trăiau și învățau într-un oraș mare. Nu am fost niciodată prezentă în viața lor.

Pentru surorile mai mari, am fost întotdeauna o mucoasă enervantă. Mama le impunea să aibă grijă de mine, așa că ele mă urau pentru asta. Și surorile mele îi fac pe părinții mei să fie mândri de ele, una este artistă, apare uneori pe la televizor, iar alta s-a căsătorit cu un bărbat înstărit. Au case mari, bani, mașini luxoase. Nu sunt prezentă nici în viața surorilor mele.

După școală, am obținut studii de coritoreasă în orașul nostru. Îmi place profesia mea, mai ales că îmi iese bine. Lucrez într-un atelier de croitorie, întotdeauna am clienți. Încerc să contactez cu familia cât mai rar posibil. La început, stăteam la căminul de la colegiu, apoi am închiriat un apartament.

După atâția ani, rudele mele și-au amintit de existența mea. Tatăl a murit, iar mama a fost afectată de paralizie, acum stă țintuită la pat și are nevoie de îngrijiri. Toți au găsit motive ca să nu-și ajute mama, toți au copii, familii, serviciu, viață într-un alt oraș. Doar Iulia poate. Iar eu nu vreau. M-au umilit întreaga viață, iar acum și-au amintit de mine…

Încearcă să mă convingă, spunându-mi că mama îmi va lăsa partamentul, dar nu am nevoie de nimic de la ei. Mă sună, ba mă roagă, ba mă amenință. Dar eu nu vreau, lasă-i să se clarifice între ei, nu mai exist pentru ei și nici nu voi exista.