Lasă Universul să decidă pentru tine și vei deveni un om fericit

De ce totul trebuie să se întâmple de la sine? Răspunsul e foarte simplu: Tao crează tot întunericul lucrurilor. Pentru că tot ce ne înconjoară nu este realizat de noi.

În cel mai bun caz, noi putem să dăm naștere unor ființe, după chipul și asemănarea noastră. Da, sinceri fiind, noi ne naștem singuri, dar nu se întâmplă asta doar cu puterea voinței!

Cât nu ne-am dori, o femeie nu poate crea și naște un copil într-o lună. Fătul trebuie să se dezvolte în pântecele mamei până va fi gata să vadă lumina zilei. Așa se întâmplă și în cazul celorlalte lucruri: totul se dezvoltă, crește și se structurează după propriile legi interioare.

La nivel material acționează legile fizice și chimice, iar la nivelul voinței – legile meta-cognitive. În acest articol o să mă refer la una dintre ele: fericirea vine din afară, iar nefericiți ne facem noi singuri.

Iar această lege are următorul amendament: nu trebuie să se reiasă din faptul că orice persoană tinde să fie fericită. Inițial, noi tindem spre supraviețuire. Spre adaptare. Iar valoarea dezvoltării și a autorealizării nu o ating toți.

În acest sens, un rol important îl joacă și mentalitatea națională. Cercetătorii de la World Values Survey împart valorile în 2 grupuri: valorile supraviețuirii și valorile autoexprimării.

Și în mare parte, în cele mai multe țări oamenii sunt mai aproape de valorile supraviețuirii. Dar oare oamenii care sunt ocupați permanent cu supraviețuitul, pot fi fericiți? Cu siguranță, nu.

De aceea, dacă vrei ca în viața ta să se întâmple ceva bun, încetează să mai faci următoarele lucruri:

-să fii în starea de așteptare (a ajutorului, salvării ș.a.);

-să te agiți, să te enervezi, să te îngrijorezi;

-să aștepți garanții, compensații, mulțumiri;

-să-ți ascunzi supărările;

-să manipulezi;

-să-i formezi cuiva simțul vinovăției;

-să controlezi ceva sau pe cineva;

-să-ți fie frică.

De unde ai toate aceste obiceiuri distrugătoare? Totul vine de la frica de a trăi, de a rămâne singur, din neîncrederea în sine și în bunătatea Universului.

Pentru ca să devii fericit – trebuie să încetezi să mai vrei să fii fericit.

Iubirea este verb și nu substantiv. Cu iubire trebuie să trăiești, trebuie s-o împarți, dar nu trebuie s-o aștepți și s-o cauți.

Noi fie ne autorealizăm, fie supraviețuim. Visul este compasul interior, iar autorealizarea este practica îndeplinirii visului. Nu trebuie să visezi în loc să te realizezi: este ca și cum ai visa să ai o înmormântare frumoasă. După părerea mea, e mai bine să pui niște bani deoparte pentru realizarea visului tău, decât pentru înmormântare. Deși milioane de concetățeni de-ai mei nu sunt de acord cu mine.

Pur și simplu lasă Universul să te facă fericit. Iar fericit poate fi doar omul care se autorealizează, își realizează predestinația, sensul vieții pe pământ.

Și apropo, nu vei avea o altă încercare, decât aici și acum!

Alexei Fisun

Sursa