Istorioara care te învață cum să faci față necazurilor în viață: Atunci când nu mai ai puteri, rămâne voința!

Atunci când îmi este greu pe suflet mă irită cuvintele de genul ,,Fii tare!”. Nuștiu de ce, dar nu îmi ajută deloc aceste încurajări, mai ales din partea celor, care o spun doar din politețe.

Vreau să vă împărtășesc o istorie, care m-a impresionat. Am citit-o într-o carte a profesorului Yarov, istoric rus, care a scris foarte multe despre Asediul Leningradului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Germanii încercuiseră aproape total orașul, blocând aproape toate rutele terestre de aprovizionare ale Leningradului, lăsând liberă doar o singură cale peste apele lacului Ladoga. Acest drum a fost supranumit ,,Drumul vieții”. Și iată că pe acest drum a fost efectuată evacuarea copiilor și a unor civili din orașul asediat. Erau foarte puține locuri, drumul era greu și îngrozitor, iar copiii erau slăbiți total de foame. Erau deja aproape de moarte. A apărut nevoia de a alege, care din ei va reuși să parcurgă acest drum dificil, să se salveze. O alegere groaznică și tragică…

Medicii distrofici erau nevoiți să decidă soarta sărmanilor pacienți. Copiilor li se spunea:,, Vezi podeaua este murdară! Ia și mătură să fie curat. Arată-mi că poți!” Copiii, care mai aveau puteri, luau mătura și se apucau de măturat… Poate că nici ei nu mai aveau puteri, dar le rămânea voința. Aceasta înlocuiește puterile.

Este o istorie îngrozitoare, dar așa sunt toate din perioada războiului. Atunci când îmi este greu mă gândesc, poate și viața este o încercare. Un test care te provoacă: ,,ia mătura și fă curățenie!” Și până când încă mai suntem în stare să ne impunem să facem asta – vom trăi. Vom reuși să parcurgem calea dificilă, dar care duce spre salvare.

,,Fii tare!” Ce altceva mai poți spune oamenilor când au un necaz? Arată-i vieții că încă ești viu și vrei să trăiești.