Iată primul pas spre înțelepciune! O pildă interesantă din care avem ce învăța!

Într-o zi, la ușa unui bătrân înțelept a venit un bărbat și îl întreabă:

-Bătrâne, dezvăluie-mi secretul înțelepciunii tale! Cum să devin și eu la fel de chibzuit și înțelept ca tine?

Bătrânul s-a gândit un pic și îi răspunde:

-Ieși afară și stai acolo după ușă o bucată de timp.

Bărbatul a rămas mirat. Ce sfat o mai fi și ăsta?! Dar, totuși a decis să se încredințeze înțeleptului și să facă așa cum i s-a spus. A ieșit din casă și s-a oprit în fața ușii de la casă.

Așa se întâmplase, că afară ploua de turna cu găleata. Ploaia era atât de puternică, încât l-a udat leoarcă. După jumătate de oră, bărbatul nu a mai rezistat și s-a întors în casă.

Tremurând de frig și cu o mutră plină de nedumerire, îi zice bătrânului înțelept:

-Am stat eu acolo afară, ei și ce? Ce bun a fost în asta? Oare s-a schimbat ceva în aceste câteva minute?

-Atunci când stăteai afară sub ploaia puternică, nu ai descoperit nimic? Nu ai fost luminat? –  a întrebat bătrânul.

-Ce puteam să descopăr? – s-a indignat omul. – Am stat și m-a udat ploaia până la piele și mă simțeam ultimul prost din lume!

-Ai făcut o descoperire importantă, – a zis înțeleptul. – Dacă omul recunoaște că este prost, primul pas este făcut. Acesta este începutul înțelepciunii!