Iată cum trebuie să fie temperatura, pentru ca organismul tău să lupte mai eficient cu bolile

Temperatura este cea care ajută sistemul imunitar să lupte cu diferite boli.

Atunci când în organism apare o infecție sau o inflamație, celulele imunitare reglează activitatea genelor în așa fel, încât acestea să elimine pericolul cu eficacitate maximă.

Pentru asta, în nucleul celular sunt transmise proteine speciale, care recunosc în ADN genele necesare și fac legătura cu ele, determinând alte proteine să sintetizeze mai activ ARN-ul.

Sinteza ARN-ului în baza ADN-ului este numit transcripție, iar proteinele care reglează acest proces – factori de transcripție. Ulterior copiile ARN preiau alte mașini moleculare, care sintetizează în baza lor proteinele necesare.

Unul dintre cei mai cunoscuți reglatori ai activității imune este factorul de transcripție care se numește NF-kB (factor nuclear kappa B). Însă misiunea acestuia nu este de a intra în nucleul celular, a activa genele imunitare și de a sta acolo până la victorie.

El se comportă ca un pendul care vine și pleacă din nucleu și, respectiv, genele imunitare pe care le dirijează „kappa B” ba se activează, ba se dezactivează. Dacă acest ciclu va fi dereglat și „kappa B” va rămâne permanent în nucleu sau va sta acolo mai mult decât trebuie, vor surveni niște consecințe nefaste pentru sistemul imunitar, organismul se va îmbolnăvi de boli autoimune precum psoriazisul sau artrita reumatoidă.

NF-kB are și el reglatorii săi. Cercetătorii Universității din Warwick au menționat într-un articol despre dependența de temperatură a călătoriilor „kappa B” în celule: cu cât aceasta e mai mare, cu atât mai frecvent acesta vizitează nucleul. Ritmul activității sale depinde și de ale proteine imune, precum A20.

Despre A20 se cunoaște că ea calmează imunitatea, reducând procesele inflamatorii. Dacă o celulă este lipsită de A20, „kappa B” încetează să mai simtă temperatura. Aici trebuie să ne amintim că în timpul zilei temperatura corpului se modifică: ceasul biologic ne răcește un pic în timpul somnului.

Chiar dacă aceste fluctuații de temperatură nu sunt foarte mari ( în limitele a 1,5 grade), „kappa B” le simte foarte bine. Iar problemele de genul unei inflamații incontrolabile, care survin la persoanele cu ceasul biologic dereglat, sunt cauzate anume de aceste dereglări, pentru că ele influențează temperatura și, respectiv, și activitatea reglatorului NF-kB.

Pe de altă parte, se știe că dacă șoarecii vor fi ținuți la o temperatură mai mare ca de obicei, ei vor fi mult mai rezistenți la boli, iar inflamațiile vor fi suportate mai ușor. Tot din acest motiv infecțiile de tipul gripei iarna se manifestă într-o formă mult mai grea .

Asta se explică prin sensibilitatea sistemului imunitar la temperatura corpului și a aerului: într-un mediu cald, datorită ciclurilor mai frecvente ale „kappa B”, imunitatea luptă mai ușor cu bolile. Și s-ar putea că această sensibilitate la temperatură să fie luată în calcul la tratarea diferitor maladii: de la o simplă răceală până la cancer.

Sursa