Fii leneș, vei reuși mai multe! Iată de ce savanții cred că trândăvia e mai bună decât munca excesivă

Se spune că cele mai mari descoperiri au fost făcute datorită lenei. Să nu fi fost oamenii atât de leneși ar fi inventat ei roata, ca să nu care toate greutățile în mâini și să nu meargă pe jos? Dar automobilul? Dar telecomanda?

Omenirea și în ziua de astăzi tinde să muncească cât mai puțin. Roboții îi înlocuiesc deja pe casieri, taxatori și șoferi. Chiar și știrile sunt scrise de computere. În timpul ultimelelor alegeri din SUA, robotul a realizat pentru The Washington Post mai mult de 500 de articole – și asta din cauza că jurnaliștilor le-a fost lene să scrie niște informații șablonate.

Deci, lenea este un lucru bun?

Într-adevăr. Cercetătorii americani au ajuns la concluzia că aceasta este o componentă importantă și necesară a vieții noastre, degeaba o demonizăm într-atât. Lenea ne ferește de surmenaj și stres. Studiile au arătat că leneșii sunt mai sănătoși decât dependenții de muncă.

Cei care muncesc mai mult de 60 de ore pe săptămână riscă de două ori mai mult să sufere de boli ale inimii, vaselor sau stomacului și cu 11% mai mult să aibă probleme cu alcoolul. Asta fără să luăm în calcul insomnia, obezitatea și depresia. În China dependența de muncă a devenit o adevărată catastrofă socială – mai mult de 500 mii de muncitori mor zilnic din cauza surmenajului.

Și cine va câștiga bani atât timp cât eu lenevesc?

Fanatismul nu înseamnă eficacitate și tot mai mulți angajatori încep să înțeleagă asta. Profesorul John Pankavel, de la Universitatea din Stanford, a stabilit că nu există nicio diferență între angajatul care a muncit 55 de ore și cel care a muncit 70 de ore. Mai mult ca atât, workaholicii ( dependenții de muncă) sunt mult mai instabili emoțional și au o sănătate mai șubredă: cei care muncesc mai mult de 55 de ore pe săptămână ies în concediu medical cu 33% mai frecvent.

Lenea, dimpotrivă, ne face niște angajați mai valoroși. Oamenii de știință cred că ea ne îmbunătățește capacitățile creative și ne ajută să găsim soluții ieșite din tipare. Bill Gates a recunoscut că se folosește de asta: el preferă să angajeze pe cineva mai lenos, pentru că el va fi capabil să găsească o soluție mai simplă și mai eficientă, în același timp economisind pentru companie o groază de timp și bani.

Istoria arată că miliardarul are dreptate: multe descoperiri geniale au fost făcute datorită „exploziilor de inspirație” și nu datorită muncii asidue. Descartes a inventat axele X și Y, urmărind niște muște. Legea hidrostaticii i-a venit în cap lui Arhimede, când acesta stătea în cada cu apă. Alexander Fleming a descoperit penicilina, când a revenit din concediu.

Din punct de vedere științific, asta se explică prin faptul că unele grupe de neuroni lucrează mai intens, când noi ne odihnim. Cele mai profunde și creative gânduri se nasc în starea de liniște – neurologul Marcus Reichl a demonstrat acest lucru în 2001.

În acest caz, nu voi mai dori să mă ridic din pat!

Savanții sunt convinși că pentru majoritatea oamenilor nu există acest pericol. O să te saturi repede de lenevitul în pat și o să-ți dorești să revii la muncă. Dacă și după o perioadă lungă de lenevit, nu vrei să-ți reîncepi activitatea, înseamnă că ai o ocupație nepotrivită.

Sursa