De ce la unii bărbați culoarea bărbii diferă de culoarea părului de pe cap? Iată explicația!

De-a lungul civilizației, barba reprezenta un simbol al masculinității și vigilenței. Prezența acesteia se datora fie religiei, fie stării civile, fie ambelor.

Norvegianul Hans Langset (1846 – 1927) chiar a reușit să își crească o barbă cu lungimea record de 533 centimetri și avea mare grijă de ea. După moartea bărbatului, aceasta a rămas Institutului Smithsonian (Washington) și demonstrează o cronologie curioasă a vieții acestuia. Partea cea mai de jos din barbă era cafenie, crescută în tinerețe. O parte din barbă mai aproape de fața lui Langset, și de sfârșitul vieții lui, era deja gălbuie.

Deși vârsta, în mod cert, poate influența culoarea părului și a bărbiei, asta nu explică faptul de ce la un bărbat tânăr culoarea părului diferă de culoarea barbei. Se pare că aici lucează niște ,,forțe foliculare” mai speciale.

Părul își primește culoare de la melanină. Pheomelanina îi conferă pigmentarea roșcată și blondă, eumelanina – culoarea cafenie și neagră. Producerea de melanină se reduce cu vârsta, de aceea părul începe să încărunțească. Dar nu toți foliculii primesc aceeași doză în aceeași combinație. De exemplu, părul de pe cap poate fi de culoare cafenie deschis, iar barba de culoare mai întunecată. Firele de păr de la sprâncene sunt de obicei mai întunecate, întrucât foliculii acestora produc mai multă eumelanină.

Dacă îți este interesant, de ce unii bărbați pot avea o barbă roșcată dar nu și părul roșcat, și pentru asta există o explicație. Deși, culoarea părului este moștenită genetic, o genă (MC1R) este responsabilă de nuanța roșcată. Dacă moștenești versiunea mutată a genei de la ambii părinți, foarte probabil vei avea părul roșcat din cap până în picioare. Dar dacă moștenești MC1R doar de la un singur părinte, asta poate influența doar o parte din foliculii tăi, respectiv culoarea părului se va deosebi.