Capitalism fără capital: Bill Gates ne atenționează referitor la noua economie în care trăim

Legendarul antreprenor și filantrop atrage atenția asupra unui trend economic, pe care nu toți îl înțeleg.

În al doilea semestru din primul meu an la Harvard, eu am început să merg la cursurile, la care nu eram înscris și lipseam de la cele, la care trebuia să merg, cu excepția cursului de economie, care se numea „Ec 10”. Îmi plăcea această temă, iar profesorul o reda foarte bine. Încă de la început el ne-a arătat diagrama cererii și a ofertei. În acele timpuri (trebuie să reucnosc că a fost foarte demult) pe ea se baza economia mondială.

În baza acestei diagrame putem face două concluzii. Una este mai mult sau mai puțin actuală și acum: odată cu creșterea cererii față de un anumit produs, crește și oferta, iar prețul scade. Dacă prețul este prea mare, cererea scade. Punctul în care se intersectează cele două linii se numește echilibru. Este un punct magic, pentru că aici valoarea produsă pentru societate este maximală. Produsele se vând la un preț accesibil, într-o cantitate mare și aduc profit. Câștigă toți.

A doua concluzie, pe care se bazează graficul, este: costul total al producției crește odată cu majorarea cererii.  De exemplu, Ford lansează un nou model de mașină. Prima mașină va costa mai mult, pentru că e nevoie de bani pentru creare și testare. Însă fiecare mașină următoare va necesita un volum fix de materiale și cheltuieli. A zecea mașină va costa tot atât cât va costa și a mia. Așa se întâmplă și cu alte lucruri, care au dominat economia mondială a secolului XX.

Cu softurile treaba stă cu totul altfel. Microsoft poate cheltui o groază de bani pentru crearea primei unități de program, însă fiecare unitate următoare se produce practic fără cheltuieli. Spre deosebire de produsele pe care s-a bazat economia în trecut, softul nu este un activ material. Și softul nu este unicul exemplu: datele, asigurarea, cărțile electronice, filmele funcționează după același principiu.

Acea parte din economia modială, care nu poate fi încadrată în principiile vechi, se mărește permanent. Ceea ce înseamnă că vor fi niște consecințe foarte serioase sub mai multe aspecte, de la legislația fiscală și politica economică până la orașele care progresează și care degradează. Acesta este unul dintre cele mai importante trenduri în economia mondială, căruia nu i se acordă atenția cuvenită.

Dacă vrei să înțelegi, de ce este atât de important, atunci noua carte a autorilor Jonathan Haskel și Stian Westlake „Capitalism without capital” o să-ți ofere o explicație minunată. Ei explică de ce piețile nemateriale nu sunt construite la fel ca și cele materiale.

1. Cheltuieli irecuperabile. Dacă investiția ta nu va funcționa, de la ea nu rămân active fizice ( de exemplu, mașini-unelte) pe care le poți vinde pentru a recupera o parte din bani.

2. Investițiile nemateriale duc la efecte secundare, de care se pot folosi concurenții. Cel mai bun sprijin pentru Uber a fost rețeaua de șoferi creată de ei, însă foarte des șoferii Uber lucrează pentru Lyft.

3. Sunt mai rentabile pe termen lung decât activele fizice. După primele investiții pentru un produs, acesta poate fi realizat în mod nelimitat aproape fără cheltuieli suplimentare.

4. Pentru investițiile nemateriale este posibilă o sinergie puternică cu alte active nemateriale. Haskel și Westlake au adus exemplul iPod-ului în care s-au combinat protocolul creat de Apple pentru MP3, un hard disk în miniatură, abilitățile de proiectare și acordurile de licență cu studiourile de înregistrări.

Aceste trăsături nu sunt nici bune nici rele, ele pur și simplu arată prin ce se deosebesc produsele nemateriale de cele care se produc în fabrici.

Această carte confirmă încă o dată că legislatorii trebuie să corecteze politica economică pentru a corespunde acestei realități.